Tocmai m-am tăiat la degete şi nu ştiu pe cine să dau vina
A spăla vasele poate deveni periculos după ce ţi-au frecat unii nervii cu arcuşul toată ziua. Copii, nu încercaţi asta singuri acasă!
Era a doua farfurie. Avea flori bleu. Mi-a alunecat din mână şi s-a spart în 3 bucăţi ca nişte petale. În toiul prăbuşirii, m-au tăiat la degetul mare. Le-am smuls din vâltoarea apei şi le-am aruncat la gunoi. Una, două, TREI! Buza paharului peste care căzuseră cioburile s-a crăpat, aşa că m-a muşcat de degetul mic de la cealaltă mână. Şi-a înfipt colţul adânc. Mi s-a tăiat respiraţia. Apoi l-am aruncat şi pe el peste celelalte cioburi. Mai rămăsese o farfurie cu flori veştede. A început să picure sângele peste ea. De la degetul mic, un şuvoi roşu îşi croia viteaz un vad prin spuma albă. Am încercat s-o ridic cu cealaltă mână, dar şi de acolo, de la degetul mare picura roşu. Am încercat apoi să o ţin cu vârful degetelor, dar oricum o roteam, apa devenea cumva roşie. Nu m-a speriat deloc. Mă amuza de fapt contrastul. Acum le-am astupat cu un leucoplast şi mă aştept din clipă-n clipă să ţâşnească şi pe tastatură. Şi partea proastă e că treaba asta nu mă sperie deloc.
PS: tipul cu cămaşa albă, când ai timp, e o farfurie plină de sânge la mine în chiuvetă...poate facem ceva cu ea...eu acum am treabă. Trebuie să scriu, să scriu, să scriu...
1 comentarii:
al mai profund visceral act existential a fost intodeauna la doi pasi sub nasu meu in bucatarie si eu ignorantu n-am avut timp sa vad, sa ma bucur de prospetimea unei cascade de ciorbe de dovleci, sa ma szbat in jungla din sacosa cu fasole verde, sa oun capcane cu tepusi si bolovani pt gandacu' de bucatarie sau ..;.de ce nu ...sa descoper noi constelatii in punctuletele negre de pe unii ardei grasi verzi.
Post a Comment