April 24, 2007

Sunt atât de urâtă...

Vreau să mă închid la mine în cameră cu o carte. Nu mai vreau să mă întâlnesc cu nimeni, nu mai vreau să vorbesc cu nimeni, nu mai vrrreau. Am obosit. Mi-e atât de rău. Iar am dormit 5 ore, iar îmi doresc să-mi smulgă cineva creierii, că mă dor, iar mi-e dor să uit de lume. Sunt atât de urâtă...arăt ca un animal bătut. O javră. Gata. Au început să curgă.

4 comentarii:

blackmetal said...

perioada? naşpa.

Alexandra Ivan said...

Ti-am descoperit blogul si am citit pe nerasuflate primele 2-3 pagini de insemnari. Ma fascinezi. Sinceritatea ta in scris nu e bruta, nici brutala, nici "cosmetizata" cu prea multe artificii literare.
Imi place! Voi reveni.

P.S. // Ca o curiozitate personala: te-am gasit prin intermediul blog-ului "De ce uram barbatii". What's the deal with you & Eloa?

crash said...

Alexandra, trebuie sa te prinzi singura ce e intre Ana si Eloa! Iti dau eu un indiciu: doua personalitati contrastante care se lupta pentru suprematie intr-o minte macinata de dorinte contradictorii.

alexandra ivan said...

double personality issues?~...